Sunt foarte mulți ce se comportă
Ca și când nicicând n-ar muri,
Nu se gândesc că dintr-odată
Un cancer i-ar putea lovi.
Cei cântăreți nu-și pun problema
Că vocea i-ar putea lăsa
Și ce-au agonisit de-o viață
Îndată li s-ar spulbera.
Cei pricepuți în toate cele
Nu știu că pot înnebuni
Și mintea lor bolnavă poate
Tocmai pe ei a-i nimici.
Cei înălțați ce stau în frunte,
Cei care sunt aplaudați,
Nu cred c-oricând pot ca să cadă
Fără-a putea fi ridicați.
Cei tari, viteji, plini de putere,
Cei sănătoși, cei liniștiți,
Nu se așteaptă niciodată
S-ajungă storși, nenorociți.
Cât de nebuni să fie, oare,
Să uite că sunt trecători. .
Că fără Dumnezeu în viață
Vor fii exact niște erori.
Eșecurile se vor ține
În lanț de ei mereu, mereu,
Până zdrobiți de tot vor pune
Pe primul loc pe Dumnezeu.
Amin.
22 feb 2021
https://pauladita.wordpress.com/