Mă poartă gândul iarăşi …
Mă poartă gândul iarăşi spre Bunul Dumnezeu!
Nu ştiu de ce anume nu-L pot uita o clipă!
Să fie-un Înger care, plutind pe-a Lui aripă
Mi-l pune-n irizare pe-un amplu curcubeu?
Sau noua dimineaţă mă face să-L visez
Aşa, ca-ntotdeauna când dorul Lui mă-apasă,
Şi-L caut cu ardoare pe străzi, prin parc, pe-acasă,
Chemându-L cu iubire, în Suflet să-l aşez?
Mă poartă gândul iarăşi spre Sfinţii Cei de Sus
Ce mi-au surâs şăgalnic la mica-mi poezie!
Le fac şi Lor chemare la mine, ca să-mi fie
Părtaşi la întâlnirea cu Bunul Domn Iisus,
Cu Tatăl de Iubire, cu-Arhanghelii de-Alean
Şi cu o Maică Blândă ce-mi mângâie visarea,
Tăifăsuind cu toţii, spre-a uşura Lucrarea
Acelui Duh de Pace, ce-apare an de an!
Fie toţi cu noi ! Amin !