Să nu-ți pierzi nicicând nădejdea

Să nu-ți pierzi nicicând nădejdea, nici speranța să n-o pierzi,
Nu îți cere Domnul multe, El îți cere doar să crezi.

Nu mai merge-așa agale, fii pe cale hotărât,
Să urci treaptă azi cu treaptă, înspre tot ce-i infinit.

Nu îți pierde nici credinta, este darul prețios,
Numai unul dăruiește, este El Isus Hristos.

Mână Lui nu este scurtă, El o dă la fiecare,
Căci Isus e bunătate, este milă... îndurare.

Nu lăsa a Lui lumină, ea să plece niciodată,
Fără Domnul a ta cale, va fi doar întunecată.

Vei păși spre rătăcire, înspre-un loc necunoscut,
Rece... gol și de iubire, este locul de temut.

Nu-ți întoarce-a ta privire, moartea este înapoi,
Înapoi nu-i biruință, sunt necazuri și nevoi.

Înapoi e doar durere, înapoi nu-i ajutor,
Este calea celor care, ei mereu numai cobor.

Fii doar treaz, mereu de veghe, ațipirea este grea,
Poate fi târziu de mâine, să fii treaz nu vei putea.

Nu te-ndepărta o clipă, tu de tot ce ai primit,
Rândurile vieții tale, Nu sunt azi de risipit.

În sfințenie păstrează, tot ce Domnu-n dar ț-a dat,
Crede numai în puterea, veșnicului Împărat.

Vei vedea că prin credință, vei putea să-naintezi,
Vei primi doar biruință, Tu mereu... mereu să crezi.
Amin (diana)