Vinovat sunt numai eu

Drumul mă ducea departe
Să mă îndepărtez de Tine
Și-mi ziceam cine știi, poate,
O să-mi fie mult mai bine

Lumea mă atrăgea cumva
Deși tare mă temeam,
Să nu las liniștea mea,
Parcă, nu prea cutezam,

Am fost crescut în credință
Să-l iubesc pe Dumnezeu,
Dar nu prea aveam voință
Și eram pornit spre rău.

Se ducea o luptă mare
În inima mea, demult
Voiam ca să mă țin tare
Și de alții să ascult

Să resping a Ta doctrină,
Să par, mai cutezător
Și chiar nu-mi găseam vreo vină
Le luam toate, ușor

Am căzut rapid și-n grabă
De credință, am uitat
La nimic nu luam seamă
Și nu Te-am mai ascultat

Și apoi, toate au urmat,
Necazuri și supărare,
Căci Tu Te-ai îndepărtat
M-ai lăsat în lumea mare

Să fac numai ce poftesc
Și ce demult mi-am dorit,
Singur eu să hotărăsc
Te-ai retras, m-ai părăsit.

Ușor Te-ai îndepărtat
Și în nebunia mea
De seamă nici n-am băgat
Că necazuri vor urma

Nu a fost o răzbunare
Faptul că m-ai părăsit,
A fost visul meu cel mare
Și Tu, mi l-ai împlinit.

Nimeni nu e vinovat
Decât eu, căci am greșit
Și drumul bun l-am lăsat
Și-am plecat, Te-am părăsit.

Acum plâng, îmi cer iertare,
De toate, seama mi-am dat
Te rog să ai îndurare
De un nebun ce Te-a uitat

Fie-Ți milă Doamne sfânt
Iartă-mi tot, ce am greșit
Fii stăpân pe al meu gând
Împăratule iubit,

Simt rușine și durere
Căci prin multe am trecut,
Tânjesc după mângâiere
O doresc, atât de mult

Iartă tot trecutul meu
Și nesocotința mea
Vreau să fiu iar fiul Tău
Câte zile voi avea!

Amin

Câmpia Turzii, 4 martie 2022