ISUS SAU BARABA?

Matei 27: 15-25
**********************
A-ntrebat Pilat mulţimea:
"Pe care să-l las afară
Pe Baraba criminalul
(Care merită să moară)?
Sau pe cel numit Hristos?
Care ştiu că n-a comis
Nici măcar o făr’delege,
Nici măcar un compromis."

"Nu vă cer să vă pripiţi
Cugetaţi acuma bine
Care merită să-ndure
Tortură şi răstignire?
Să-l reţinem pe Baraba
Hoţ şi ucigaş vestit
Sau pe cel care afirmă
Că din ceruri a venit?"

Şi-au răspuns într-o secundă,
Au strigat cu toţi în cor:
"Pe acel ce se pretinde
Că-i al nostru Salvator
Dă-l la moarte chiar acum
Nu-i mai face judecată
Nu vezi tu ce indignare
Are gloata-nfuriată?"

"Slobozeşte-l pe Baraba
Altfel va fi anarhie
Vrem şi Ana şi Caiafa
Şi Soborul tot să ştie
Că decizia-i finală
Vrem acuma al lui sânge
Că ar fi nevinovat
Nu-ncerca a ne convinge."

Ei voiau altfel de rege
Îndrăzneţ, cutezător
Care să-i ajute-n lupta
Cu-n duşman cotropitor
Ei voiau un militar
Destoinic în bătălie,
Un viteaz cu arma-n mână
Să îi scoată din robie...

N-a-nţeles acea mulţime
Nici mesajul nici lucrarea
Cum Hristos veni de Sus
Să le dea răscumpărarea
Şi-au optat pentru Baraba
Îl voiau eliberat
Cât priveşte pe Mesia
Îl voiau crucificat.

Şi-a rămas şocat Pilat
De decizia luată
Dar voia să linişteasacă
Acea gloată agitată
Pe noi, însă, nu ne miră
Gestul lui, gest de ateu
El era fără puterea
Ce vine din Dumnezeu.

Faţă-n faţă el a stat
Cu-Adevărul; o ştim bine
Ce ocazie! Ce har!
De-a afla de unde vine
Dar firea nerăstignită
L-a împiedicat să vadă
Că viaţa lui Hristos
A produs o sfântă roadă...

N-a putut vedea în El
Ceva sfânt, ceva divin
Şi de-aceea veşnicia
Îi dă necurmat suspin
Sunt şi azi pilaţi în lume
Poate mii sau milioane
Care nu văd Adevărul
Căci şi-au pus la ochi obloane.

Dar iată: s-a dat verdictul
Ce verdict! Ce înscenare!
Domnul gloriei cereşti
Ce-a venit să dea salvare
E la moarte osândit
De nevrednicul Sobor
Nu puteau să înţeleleagă
Că aveau Mântuitor.

S-aud glasuri tot mai multe,
Strigăte dinspre norod
"Răstigneşte-l chiar acuma
Nu-l mai duce la sinod!
Pune vina-n contul nostru
Pentru sângele vărsat
Iar pentru acordul tău
Noi îţi mulţumim, Pilat."

Şi pe mine Tată sfânt
Mă văd în acea mulţime
Participând la judecată,
Dând în Fiul cu cruzime
Spus-am şi eu cu glas tare
"Vreau pe hoţ eliberat
Iar pe cel ce-şi zice rege
Îl voiesc crucificat."

Am luat şi eu ciocanul
Să bat cuie-n trupul sfânt
Căci atunci nu-nţelegeam
Taina dulcelui Cuvânt.
Luat-am biciul să lovesc
Să-i sporească agonia
M-am alăturat mulţimii
Ce-şi pierduse omenia.

Dar ce Har! Ce taină mare!
Înţeleg acum lucrarea
Ce aduce-n suflet pacea,
Zelul sfânt şi sărbătoarea
Pot vedea acum oceanul
De iubire revărsată
Şi tot planul cel divin
Conceput de sfântul Tată,

Pot vedea cum lucră Harul
Peste tot în lumea mare,
Cum prin jertfa de la cruce
Încă se mai dă iertare
Şi-mi exprim recunoştinţa
Nu doar azi când avem Cina
Ci în fiecare zi
Când mă scol şi văd lumina...

Şi-nţeleg acuma rostul
Coborârii Lui în lume
L-am ales şi nu mai vreau
Nici onoare, nici renume
Mi-a schimbat orientarea
El – Mântuitor şi Rege
Şi a pus pe veci în mine
Simţul pentru sfânta a lege.

Vinovat? Sunt până-n oase
Şi al meu păcat a pus
Spini pe groaznica coroană
De pe capul lui Isus
Dar iertarea-İ minunată
M-a legat pe veci de El
Cu El voi petrece veşnic
În mirificul Betel.

AMIN!

Martie, 2007