Vorbește-mi Tu Doamne căci vreau din nou glasul eu azi să-l aud când sunt trist și-apăsat,
Blândețea lui poate din nou să-mi aducă, o vreme cu soare când sunt tulburat.
Deschide azi cerul pe nume mă strigă, căci vreau să te-aud eu din nou Domnul meu,
Trimite fiorul iubirii eterne, atinge și dorul ce arde mereu.
Vorbește-mi în vremea ce astăzi aduce atâta necaz, rătăciri pe pământ,
Căci glasul Tău Doamne lumină îmi este, aș vrea să-l aud eu pe munte urcând.
Aș vrea să-l aud și din valea adâncă, azi sunt eu în ea și te rog să-mi vorbești,
El calea-mi arată, să ies eu din vale, eu știu... și în vale spre mine privești.
Vorbește-mi Tu Doamne, căci robul ascultă, să spui vrea din ceruri un singur cuvânt,
Să-i fie tărie când astăzi pământul, el este pământul bătut de un vânt.
Rostește doar unul, căci poate s-oprească, războiul... urgia ce team-a adus,
Deschide Tu cerul, din gura Ta sfântă să fie el astăzi rostit doar de sus.
Vorbește-mi când vine din nou întristarea, căci ea îmi aduce-o suflare-n dureri,
Vorbește-mi Isuse căci marea-ntristare, e cea care-mi fură pe cale puteri.
Cuvântul Tău poate s-aducă în inimi, doar pace în vremuri din urmă ce sunt,
Vorbește căci numai cuvântul Tău are putere în cer și aici pe pământ.
Amin(diana)