Ai purtat Isuse Doamne, o coroană doar de spini,
Ca să fim noi astăzi fiii, cei de Duhul sfânt doar plini,
Ai tăcut... și în tăcere, crucea pentru noi ai dus,
Să avem un loc de Tine, pregătit în ceruri... sus.

Ai răbdat până la capăt, chiar și-atunci crucificat,
Erai plin Tu de iubire, pentru noi greu-ai rabdat,
Ca să ne numim noi fiii, veșnicului Rege sfânt,
S-avem har... și-o moștenire, sus în cer nu pe pământ.

Ai răbdat tăcut și biciul, răni adânci ce ți-a făcut,
Dar în urmă niciodată, n-ai privit... doar ai tăcut,
Să simțim noi azi prezența, cea divină scump Isus,
Să vedem doar izbăvire, când privim mereu în sus.

Singur Tu ai dus povara, o mai duci chiar și acum,
Nu Tu spui, nici noi nu spunem, vremurile Doamne spun,
Care sunt atât de grele, dar suntem biruitori,
Plini de-acea nădejde vie, că Tu ești de după nori.

Ai băut amărăciune, Dumnezeule ceresc,
Pentru cei care pe Tine-n orice vreme te iubesc
Ai vărsat lacrimi de sânge, pentru noi în Ghetsimani,
Te-ai lăsat vândut de Iuda, ce era lacom de bani.

Ai întins de bunăvoie, mâinile să fii străpuns,
Ca să te cunoaștem astăzi, să nu fii de noi ascuns,
Ai lăsat în urmă cerul, slava-n urmă ai lăsat,
Ca prin jertfă azi să fie-acest pământ răscumpărat.

Ai dat totul ca noi toate, sus în cer să moștenim,
Pentru jertfa cea mai mare, e puțin să mulțumim,
Doamne Dumnezeul vieții, vrednici nu suntem de ea,
Ne-ai dat nouă veșnicia, numai din iubirea Ta.

Astăzi să deschidem ochii, să-nțelegem ce-a făcut,
Ne-a iubit cu o iubire, care-i doar ca la-nceput,
Nu-i nici căldicel, nici rece, e iubire Dumnezeu,
Vrea să fii și tu iubire, vrea să ard în ea și eu.
Amin(diana)