Mi-e dor. . să nu-mi mai fie dor
De Țara mea, Cerescul Plai,
Să fiu cu-al meu Mântuitor,
Cu Isus, Marele Păstor,
În Paradis, Acasă în Rai.

Mi-e dor. . să uit de-această glie,
De-acest îmbătrânit pământ,
Să zbor spre altă galaxie
Unde nu-s lacrimi, sâlnicie,
Război, și moarte, și mormânt.

Mi-e dor. . să nu mai fie ură,
Cutremure, vărsări de sânge.
Pământul gârbovit îndură
Nestăvilit-a lumii ură
Și cerul trist de jale plânge. .

Mi-e dor. . să nu-mi mai fie dor
De-atâtea vise ce mă încântă.
Se nasc o clipă și-apoi mor,
Îmi poartă gându-n în viitor
Și uit ades că viața-i scurtă.

Mi-e dor. . să nu mai fie-n lume
Atâtea despărțiri ce dor. .
Copii orfani fără de nume,
Bătrâni ce nu mai au cui spune
Amarul și durerea lor.

Mi-e dor. . să nu-mi mai fie dor,
Decât de Domnul meu iubit.
Când voi pleca la El, în zbor,
În alb veșmânt, strălucitor,
Să-mi spună blând: "Bine-ai venit!"