Mai luptă creștine e ziua aproape, cu Domnul de mână când tu vei porni,
Mai luptă o vreme, nu sta azi departe, căci vine și clipa când tot va sfârși.
Mai luptă-n ispită, mai rabdă durerea, răpus ce ar vrea tu pe cale să fii,
În focul iubirii eterne tu astăzi, să fii cel ce lupti... și așa să rămâi.
Mai strigă și astăzi chiar dacă-s amare, acele pe-obraz lacrimi care se scurg,
Din zori luptă-ntruna, să nu faci popasuri, căci ziua ea are creștine-un amurg.
Și vine o vreme în care odihnă, în locul dorit... tu să știi... vei găsi,
Și-acolo nu-s lacrimi, nu este durere, nici lupte ce azi tot încearc-a te-opri.
Mai luptă... mai rabdă, ridică privirea, de sus vei primi biruință mereu,
Rabdarea-ti aduce credință, speranță, c-aici se sfârșește... că-n cer nu e greu.
Ți-aduce răbdarea-mplinire de vise, în care visezi sus în cer să sfârșești,
Mai luptă-n răbdare și-n vremuri din urmă, ce sunt mult prea grele... spre cer să privești.
Mai luptă creștine-n tăceri căci tăcerea, de Cel de pe tron auzită va fi,
Mai luptă că-ndată cu slavă cerească, El cerul deschide, pe nor va veni.
Pe cel care luptă, pe cel care rabdă, acasă să-l ducă îndată ar vrea,
Mai luptă creștine căci Domnul e-aproape, și clipa în care cu El vei pleca.
Amin(diana)