Mi-e dor de Țara-n care eu, voi fi pe străzi cu Tine,
Pe străzile doar aurii, pe care nu-s suspine,
Mi-e dor de tot ce azi visez, vreau visul împlinit,
Mi-e dor de-un Dumnezeu ce azi, de mine-i mult iubit.

Mi-e dor de-un piept odihnitor, de brațele întinse,
Care și azi aprind făclii, de vremuri ce sunt stinse,
Mi-e dor de locul cel divin, ce-i veșnic plin de viață,
De lacrimi doar de bucurii, ce-or curge-atunci pe față.

Mi-e dor de Tine Domnul meu, de clipele cu Tine,
De clipele în care rău... vre-o dată nu-i... doar bine,
Să stăm îmbrățișați mi-e dor, să nu ne mai despartă,
Vre-o zi cu nori sau șoapte ce-s atât de multe-n noapte.

Mi-e dor de mii de bucurii, ce-s numai lângă Tine,
Mi-e dor de clipele în doi, în care ești cu mine,
De vremuri fără de sfârșit, ce-s pline doar de soare,
În care ne plimbăm Isus, pe margini de izvoare.

Mi-e dor de tot ce este sus, de după zare-albastră,
De locul pentru mine ce-i, el locul de acasă,
Isuse scump... mi-e-atât de dor, de-mbrățișări cu Tine,
Ce veșnice ele vor fi, în locuri ce-s divine.

Mi-e dorul azi atât de-aprins, El arde-atât de tare,
Nici ploile nu-l sting vre-o dat, nici valul cel de mare,
Căci am un dor de veșnicii, un dor de Dumnezeu,
Un dor de Țara cea de sus, acolo vreau și eu.

Mi-e dor de un sfârșit ce-ndat, în viață va apare,
Atât de-aproape este-acum, e-acolo... . după zare,
El va aduce-un început, ce dorul meu dorește,
În el iubirea... bucurii, și pacea doar domnește.

Eu știu că-ndată va fi stins, căci vine revenirea,
Voi fi în locul mult dorit, el este nemurirea,
Cu Cel ce-n inimă îl port, c-un mare... mare dor,
Dar pân-atunci e cel ce-mi dă, azi aripi ca să zbor.
Amin(diana)