Zidiți azi altare în inimi... să vadă,
Din cer de pe tronul de milă Isus,
Aprinde-ți azi focul iubirii eterne,
Păstrați-o aprinsă s-o vadă de sus.

Zidiți temelia pe-o stâncă ce este,
O stâncă din care azi curge-un izvor,
Izvorul ce dă numai viață și aripi,
Puteri... să nu fiți azi înfrânți voi în zbor.

Zidiți prin cuvinte mereu ziditoare,
Să vadă zidire din cer Dumnezeu,
Urmați urma care doar El a lăsat-o,
Urcând cu o cruce pe Golgota greu.

Fiți plini doar de mila ce inimi zidește,
Să fiți alinare acelor ce plâng,
Și inima voastră doar plină să fie,
Mereu ea de laude... imnuri în cânt.

Zidiți azi altare de doruri de ceruri,
De dor de acasă, de Țara de sus,
Zidiți azi altare-n slujire pe cale,
În viața plăcută mereu lui Isus.

Nu vrea șovăieli ca să vadă pe drumul,
Deschis printr-o jertfă adusă de El,
O jertfă prea mare când fără de milă,
Străpuns Domnu-a fost dar tăcea ca un Miel.

Zidițivă-n Domnul prin văi... prin cuptoare,
În urmă zidire și voi să lăsați,
Uniți-vă-n dragostea care-i aprinsă,
Și voi sunteți astăzi iubiți... nu uitați.

Uniți-vă-n ruga aprinsă sub ceruri,
Zidiți azi altare plăcute mereu,
De sus să găsească plăcere în ele,
Spre voi când privește un sfânt Dumnezeu.
Amin(diana)