Dumnezeule a toate ce sunt astăzi pe pământ,
Ale Tale sunt și cele, ce-s divine căci ești sfânt,
Azi se vede-a Ta lucrare, oriunde eu aș privi,
Să privesc spre ea Isuse, nu vreau a încetini.

Văd cum vii din depărtare, măreția Ta o văd,
Cum eu aș putea Isuse-a ta lucrare să nu cred,
Când ce-ai scris tot se-mplinește, fiecare azi cuvânt,
Și războaiele-auzite, dar și molimi pe pământ.

Se-mplinește și-acea ură, care este între frați,
Răzvrătirea dintre fiii, și mult întristații tați,
Se-mplinește vremea care, mai demult se tot vestea,
Cum să nu cred când eu Doamne, azi trăiesc în vremea grea.

E afar-Apocalipsa, cea care toți o trăim,
Al ei mijloc este vremea-n care mulți azi obosim,
Dar se-apropie sfârșitul, cum în el oare vom fi,
Când o mare prigonire, pe pământ ea va veni.

Tu ești Cel care ești astăzi zi de zi Doamne cu noi,
Văd mereu cum întinzi mâna, în necazuri și nevoi,
În acele Doamne vremuri, ultimele ce vor fi,
Astăzi te rugăm Isuse, fii cu noi... orice-ar veni.

Să nu lași vre-o clătinare, să ne ducă înapoi,
Să nu lași atunci mândria, să ne facă ea eroi,
Să nu lași vre-o lăcomie, sau iubirea cea de sine,
Ea să ne despartă Doamne-n vremuri de sfârșit de Tine.

Să nu lași vre-un nor s-aducă, o cădere printre sfinți,
Peste cei ce nu-s în clocot, să lași stropii cei fierbinți,
Chiar de cad cu vre-o durere, sau poate cu suferință,
Știm că vor fi stropii care, vor aduce biruință.

Chiar de-i cernerea mai mare, te rugam Tu nu lăsa,
Ca cel slab să cadă Doamne, Tu întinde-i mâna Ta,
Pe nemulțumiți Isuse, fă-i te rog mulțumitori,
Ca sa strângă pentru ceruri, zi de zi multe valori.

Pe cei rătăciți Tu pune-i pe al mântuirii drum,
Pe cei de pe înălțime, Tu coboară-i chiar acum,
Ca să fie Doamne gata-n vremea când Tu vei veni,
Ca să îi înalți spre ceruri, în acea măreață zi.

Știm... la Tine-i cu putință, toate Doamne să le faci,
Tu lucrezi mereu și-n vremea, chiar și-atunci când Tu doar taci,
Pregătește-ne de timpul, mult prea greu ce va veni,
Trâmbița tare se-aude, este-aproape acea zi.
Amin(diana)