M-a ales Dumnezeu, de sub ape m-a scos
Și depresurizat
Sunt un pumn de pământ libertând în Cristos,
Am un chip minunat.

Eu știu, știu prea bine, acum voi da seamă...
Voi naște o pâine,
Durerile ei să le simt ca o mamă,
În plâns și suspine.

Voi ști cum e chinul de boabe sfărmate
De pietre de moară,
Cum e frământarea, cuptorul cum arde
Și frângeri să doară.

Nu-i ușoară slujirea dar chiar dacă-i grea
Eu slujesc Lui Cristos,
Să-mi împlinesc rostul din toată inima
E plăcut, e frumos!

M-a ales Dumnezeu, de sub ape salvat
Un pumn de țărână,
Mama pâinii pe care cu drag o împart
Seara la cină.