Dumnezeule prea mare, Sfântule din loc ceresc,
Vin în fața Ta iubite, să îți spun cât te iubesc,
Vin să-ți spun că-n astă lume, Tu ești Cel mai... Cel mai bun,
Altul n-am găsit Isuse, asta vreau astăzi să-ți spun.
Slava Ta împărătească, peste tot o văd azi eu,
Mă încred numai în Tine-al vieții mele Dumnezeu,
Toate sunt doar ale Tale, Doamne chiar și viața mea,
Să trăiesc fără de Tine, nu doresc... nici n-aș putea.
Văd cum soarele pe ceruri, pentru mine Tu îl pui,
Mării să-și înghită valul, când e ridicat îi spui,
Văd cum vântului... furtunii, să se-oprească poruncești,
Căci porunca Ta e sfântă, Domn al slavilor cerești.
Văd cum ți se-nchină munții, și pădurile slăvesc,
Al Tău nume când se-aude, a ei frunze cum foșnesc,
Dumnezeule din ceruri, Cel ce toate stăpânești,
Sfânt ești Doamne, sfânt Isuse, doar măreț și sfânt Tu ești.
Porți pe brațul Tău pământul, căci Tu ești de necuprins,
Glasul Tău și ape seacă, aprinzi dorul ce e stins,
Ești un stâlp de foc în noapte, și în zi ești scut un nor,
Ca să netezești Tu calea, celor ce-nspre Tine zbor.
Chiar oprești în loc și timpul, căci puterea e a Ta,
Celora ce nu sunt gata, le spui că vei apărea,
Într-o vreme ce e scurtă, ei să fie pregătiți,
Ca să fie sus la ceruri, Dumnezeule răpiți.
Mare ești... și-a Ta lucrare, este cea mai mare ea,
Tot pământul te cunoaște, căci sunt toate-n mâna Ta,
Slavă îți aducem Ție, dar și măreției Tale,
Slava Ta e-n fața noastră, chiar și-n drumul cel din vale.
Toate-a Tale vor rămâne, Dumnezeule iubit,
Căci ești Alfa și Omega, început... ești și sfârșit,
Cerurile sunt a Tale, și pământul e al Tău,
Și în ele doar Tu Doamne, ești mărețul Dumnezeu.
Amin(diana)