Tu înspre ce creștine, azi mergi pe drumul tău,
Pășești pe cel spre ceruri, sau mergi înspre cel rău,
De nu-ți cunoști cărarea, s-o cercetezi acum,
În care veșnicie, sfârșește al tău drum.
E vremea cercetării, e cea de pregătire,
De-a îmbrăca azi haina, cea sfântă... de sfințire,
Și a neprihănirii, vrea astăzi s-o-mbrăcăm,
Isus... căci vrea la masă, cu El în cer să stăm.
Tu înspre ce creștine, privești astăzi pe cale,
Ce uneori îți trece, și prin adânca vale,
Privești oare spre ceruri, spre bunul Dumnezeu? ,
Sau îți apleci privirea, când e puțin mai greu.
Dar față ta e-ntoarsă? , spre razele de soare,
Sau stai ascuns în teamă, și plin de-ngrijorare,
Creștinule ce astăzi, tu te numești creștin,
Ești oare tu în viață, de Duhul sfânt azi plin?
Ai oare vre-o speranță, cu Domnul că vei fi,
Sau tu în deznădejde, ești astăzi zi de zi,
Să-ți cercetezi ființa, creștine chiar acum,
Căci nu știi clipa... ceasul, ce-i de sfârșit de drum.
Privește înainte, și pasul sa-l grăbești,
Căci vine-ndata Domnul, și vrea să-L întâlnești,
Tu Lui ce îi vei spune? , când El te va-ntreba,
De ești tu astăzi gata, spre cer a te-nălța.
Nu sta în nepăsare, în ea tu vei pieri,
Să scuturi azi țărâna, ce-ncearc-a te-mpietri,
De orice astăzi pată, să speli tu haina ta,
Mereu ca să fii gata, pe Domnu-a-ntâmpina.
Căci după ce revine, vre-un timp nu va mai fi,
Nici pentru pregătire, nici petru-a te căi,
De veghe-ntotdeauna să fii și pregătit,
Isus bate la ușă... e timpul de sfârșit.
Amin(diana)