Nu te-ngrijora tu frate, de-ncercarea ce-a venit,
Are ea un scop în viață, este să fii curățit,
De nu lași să strălucească aurul... aș vrea să știi,
Că mai vine încă una, ca aici să nu rămâi.

Domnul vrea să strălucească, vasul ce l-a prelucrat,
Chiar de ești în suferință, laudă-l neîncetat,
De nu poți deschide gura, să deschizi inima ta,
Celui viu să nu-nceteze, niciodată a-i cânta.

Scutură prin încercare, și țărâna ce s-a pus,
Ca să-ți fie-asemănarea, cu-a-Mpăratului Isus,
În vorbire, în purtare, dar și în trăirea ta,
De ce s-a aprins cuptorul... astăzi tu nu întreba.

Doar să rabzi ca să topească, tot ce rău El a văzut,
Să fii gata de plecare, căci să știi... nu mai e mult,
Și El vine să înalțe, tot ce este pregătit,
Și ar vrea ca să fii gata, căci de Domnul ești iubit.

Să nu murmuri nici-o clipă, dar nici să nu clevetești,
Valea este drumul care, e-nspre slăvile cerești,
Doar tăcut... în așteptare, fii mulțumitor mereu,
Căci din orice încercare, te va scoate Dumnezeu.
Amin(diana)