Fii străjer în orice vreme, și în zi și-n nopți târzii,
Ca atunci când vine Domnul, omule... gata să fii,
Să nu ațipești o clipă, căci în ea poți rămânea,
Într-o suferință care, vre-un sfârșit nu va avea.

Fii străjer în vremi venite, căci sunt cele de sfârșit,
Este timpul ce odată prin proroci a fost vestit,
Nu poți ști când vine Domnul, nu știi tu... nu știu nici eu,
Tot ce știm este că vine, după timpu-acesta greu.

Fii străjer în rugăciune, chiar și-n gând s-o ai mereu,
Cel care-ți aude gândul nu e om... e Dumnezeu,
Sa-l trimiți mereu la Domnul, gândul tău spre cer în zbor,
Căci doar lângă El e viață, doar El este-al ei izvor.

Fii străjerul ce în noapte, este un străjer doar treaz,
De vei fi... nu-ți va fi teamă, de al vremii greu necaz,
Căci vegherea-i legatura, cu preasfântul Dumnezeu,
De pășești mereu cu Domnul, va fi ajutorul tău.

Fii străjer și-n suferință, treaz să fii și în dureri,
Căci o ațipire poate-ți duce pasul pe cărări,
Către cer... e numai una, tu pe ea nu ațipi,
Căci o mică ațipire, ea te poate rătăci.

Ea te poate duce-n locul, ce-i mereu doar tulburat,
Unde nu există soare, veșnic este-ntunecat,
Fii străjer pe turn de veghe, ca să vezi venirea Sa,
Când va coborâ din slavă, ca mireasa să își ia.

Nu lăsa să te pătrundă, oboseala azi pe drum,
Fii străjer în orice clipă, nu fi doar aici... acum,
Și afară stai de veghe, și acasă tu să fii,
Vegheator în orice vreme, dar... și-n dragostea dintâi.

De vei fi plin de iubire, și în ea un vegheator,
Vei vedea cum Domnul slavei, se va coborâ pe nor,
Ba mai mult... cu El de mână, tu atunci te vei'nalța,
Dacă astăzi ești strajerul, treaz și-n zi... și-n noaptea grea.
Amin(autor: diana)