Cel ce se încrede-n Domnul, n-are teamă niciodat,
Zboară liber plin de pace, de Isus este-așteptat,
Prin credință scut îi este, lui în toate Dumnezeu,
El mereu se-ncrede-n Domnul, știe că-i un fiu al Său.

Cel ce se încrede-n Domnul, nu va fi cel clătinat,
De cuvântul sfânt întruna, el va fi îmbărbătat,
Credincios până la capăt, Domnulu-i va rămânea,
Și credinta doar putere, lui putere îi va da.

Va găsi mereu tărie, jos la poala lui Hristos,
Va fi cel mereu ce urcă, va fi-n toate glorios,
Căci acel ce se încrede, doar în bunul Dumnezeu,
El nu va simți vre-o dată, cât de greu e drumul greu.

El nu va simți bătaia, rece-adusă de vre-un vânt,
Căci se-ncrede în puterea, ce o are doar Cel sfânt,
Care poate să oprească, orice vânt este pornit,
Poate marea s-o despartă, nu e om... e-un Domn iubit.

El e Cel ce dă putere, celor ce se-ncred mereu,
Celor care-L au în viață, doar pe El ca Dumnezeu,
El le este izbăvire, și în toate ajutor,
Îi hrănește... îi adapă, căci de viață e izvor.

Cel ce se încrede-n Domnul, e mereu biruitor,
Nu va rătăci pe drumul, celor care azi cobor,
Calcă doar pe urma care, e lăsată de Isus,
Știe ca are cărarea, luminată doar de sus.

Știe că-i deschise drumul, numai bunul Dumnezeu,
Printre cei ce cred în Domnul, fii și tu... să fiu și eu,
Frate scump... soră iubită, să rămânem credincioși,
Ca să fluturăm pe cale, steagul celor glorioși.
Amin(autor: diana)