Am fost soldat în luptă odată
Primeam în piept săgeți de fier
Nu mă-ndoiam la fiecare adiere
Ci cu asalt luam urcușul greu
Cât se mai vede o licărire-n mine
Știu, mă ții strâns la pieptul Tău
N-am vrut decât să lupt pentru iubire
Am vrut să fiu învingător mereu
Cum m-am oprit așa deodată?
Mirare învăluită într-un mister...
Tu-mi erai scut și apărare
Vedeam dușmanii risipiți cum pier...
De-ar fi zburat săgeți în jurul meu o mie
Pe mine nu m-ar fi atins
Mergeam fără de frică pe cărare
Când parc-un fulger... dintr-odată, m-a străpuns
M-a frânt... abia merg în picioare
Mi-e-n zdrențe haina ce o port...
Tu n-ai să lași pe ai Tăi să cadă-n vale
Tu lupti alături când ei nu mai pot
Te chem din răsputeri te chem într-una
Să-mi întărești voita să mă oțelești
Granit să faci a mea credință
Prind Duhul Tău Cel Sfânt să mă-nsoțești
S-ajung și eu, întreg și fară pată
Să se deschidă-n față porțile cerești
Să trec dincolo, să primesc cununa
Și locul meu pe care ai spus c-o să mi-l pregătești

Și-oricâte asalturi se vor ridica-nainte-mi
Și câte cataclisme vor mai apărea
Te rog acum să iei aminte
Poate c-atunci nu voi mai ști a mă ruga...
Poate durerea nu-mi va fi un sfetnic...
Speranța poate c-am să mi-o mai pierd
Când voi fi slab Tu să mă faci puternic Când nu mai știu de mine, în Tine să mă-ncred
Te rog acum... c-atunci nu știu de voi fi vrednic
De-oi îndrăzni la pieptul Tău de Tată să alerg...
Credința de-mi va fi înfrântă... ce rod din suferință să culeg?

Mai schimbă atunci haina aceea ruptă
Din zdrențe fă-mi o platoșă de fier
Picioarele-mi încălță-n râvnă sfântă
Ah, cum ajung din nou milă să-Ți cer...
Învălmășeala luptei de-i prea mare
Și coiful mântuirii cade jos
Păstrează-mi mintea mea întreagă cu gând curat și sănătos
Să mă opun în vijeliile precare
Să nu ascult din șoaptele ce aruncă cu venin
Tu să mă ții biruitor și tare... n-armata Ta de ceilalți să mă țin
Și așa-mpreună să luptăm într-una... împotriva răului ce se coboară din văzduh
Legați pe veci prin legământ de sânge, purtați mereu de aceleași Duh...