Se-aud astăzi pași din ceruri, ce coboară-nspre pământ,
Sunt grăbiți... căci sunt ei pașii, Celui ce vine-n curând,
Sunt grăbiți căci vrea s-aducă, celor triști doar bucurii,
Care nu sunt trecătoare, vor fi-n veci... în veșnicii.

Vrea s-aducă izbăvire, celor ce sunt prigoniți,
Pentru ei sunt astăzi pașii, Domnului așa grăbiți,
Celor ce-s în încercare, ce duc greu ce au de dus,
Le aduce biruință, pașii cei grăbiți de sus.

Sunt ei azi atât de-aproape, se aud cum se grăbesc,
Vremurile ce-s venite, sunt cele ce ne vorbesc,
Și ne spun din zorii zilei, că o zi de sărbătoare,
Este cea care se-aude, nu este în depărtare.

Se aude cum El vine, este-atât de-aproape-acum,
Nu îi stă nimic în cale, netezește orice drum,
Glasul Lui e cel ce-ndată, orice greu îl va opri,
Căci aduce Domnul clipa, când pe nor va reveni.

Dar la ușă încă bate, să îi strângă pe ai Săi,
Să-i ridice vrea și astăzi, de la masa celor răi,
Vrea sa mai aducă Domnul, chiar și azi pe drumul Său,
Pe acei ce-s în robie, ce-i slujesc acelui rău.

Pentru cei pierduți în lume, pentru cei ce-s rătăciți,
Pașii ce-au lăsat o urmă, sunt și azi așa grăbiți,
Din a lumii pribegie, din a ei deșertăciune,
El și azi în grabă-i scoate, căci vine sfârșit de lume.

Se grăbește... este-aproape, pașii Săi se-aud azi clar,
Vine să dea la o parte, dintre noi orice hotar,
Va deschide-ndată cerul, își va-ntinde în curând,
Mâna căci vrea să-i salveze, pe ai Săi de pe pământ.

Se-aud astăzi păși din ceruri, sunt atât ei de grăbiți,
Ce aduc o veste mare, celor ce sunt obosiți,
Că îndată vine clipa, revenirii pe pământ,
Nu-i departe, se-aud astăzi, pașii Celui veșnic sfânt.