Să nu te temi în încercare, în ea să fii doar curajos,
În încercare nu ești singur, privește-n jur... e și Hristos.
Să nu îți pierzi nici în durere, speranța că-l vei întâlni,
Aici sunt toate trecătoare, îndată ele vor sfârși.
Să nu te temi de umbra nopții, ce-i plină doar de reci fiori,
Pe brațul Celui ce e veșnic, și-n noapte urci... tu nu cobori.
Pastreaz-a ta nădejde vie, privește doar spre răsărit,
Și vei vedea cât e de-aproape, acel ce este-un infinit.
Să nu te temi de teama care, încearcă a te cuceri,
Când stă la pândă tu privește, spre Cel ce-ndată va veni.
Doar El îți poate-aduce ție, fiorul dragostei divin,
Căci Domnul este-n orice vreme, doar de iubirea vie plin.
Să nu te temi nici de mânia, din vântul care s-a pornit,
Acel ce mustră chiar și vântul, pe cruce moarte-a biruit.
Neclatinat pe culmea stâncii, în orice vreme tu să fii,
Tărie-ți este numai Domnul, încredințat în El rămâi.
Să nu te temi de-al mării vuiet, El poate marea potoli,
Prin valurile ridicate, tu să vâslești nu te opri.
Credința vie-ntotdeauna, tu să o ai în Dumnezeu,
Căci doar prin El poți tu răzbate, în viață timpul cel mai greu.
Să nu te temi de nici-o teamă, ce-ncearcă a te zdruncina,
Puterea nu o are teama, puterea este-n mâna Sa.
Privește ceru-n orice vreme, în cea cu nori... sau timp frumos,
Și vei vedea... puterea vie, e doar puterea lui Hristos.