VORBE BUNE


Iubirea te-nvaţă, să faci numai bine.
Să nu-ţi vorbeşti aproapele de rău.
Fereşte-te grabnic de a bârfei tăciune,
Vorbeşte-l de bine... pe semenul tău.

Fă celor din jur, ce-ai vrea, să ţi se facă.
Şi iartă-l grabnic, pe cel ce ţi-a greşit.
Dragostea ta, tot binele să-şi desfacă...
Fă bine... chiar şi celui... ce te-a lovit.

Vorbirea de rău e cursă primejdioasă.
Nu da frâu liber limbii, fă-i hotare.
Bărfa-i otravă, momeală veninoasă,
Ce-ntinde capcane... pentru fiecare.

Limba rea... să rănească urmăreşte,
Toarnă-n inimă multă amărăciune.
Loveşte-n bârfit şi-n cel ce bârfeşte.
Murdăreşte pe-orcine ca un tăciune!

O vorbă bună... împacă prieteni.
Şi-i ferice... de cei împăciuitori.
Fă totul, cu Isus, să te asemeni,
Fii soare pentru cei cu zile cu nori.

Binele să respire prin toţi porii tăi,
Răspândind mireasma fericirii.
O cale duce-n cer, nu multe căi.
Şi binele-i lăstarul neprihănirii.

Păzeşte-ţi sufletul... de tot ce este rău.
Fă să se oglindească în tine... Isus!
Să se vadă. că eşti copil de Dumnezeu.
În care... strălucesc nestemate de sus.

Amin!