Să ne bucurăm întruna,
Domnu-ndată va veni,
Vom vedea cum se coboară, pe un nor El într-o zi,
Vom vedea cum ne deschide, poarta spre un loc promis,
Care este sus în ceruri, sfânt și veșnic... Paradis.

Să ne bucurăm în toate, căci El bucuriii ne-a dat,
Bucuria mântuirii, și un nume de-Mpărat,
El e-n noi întotdeauna, bucuroși ar vrea să fim,
Fără murmur sau cârtire, sau în urmă să privim.

Să ne bucurăm în vremea, cercetării de acum,
Chiar de molimi se arată, sau războaie sunt pe drum,
Chiar și printre lacrimi Domnul, ca să vadă mult ar vrea,
Doar un zâmbet... mulțumire pentru El ar însemna.

Să ne bucurăm căci vremea, scurtă-n față stă acum,
Până-ncepe infinitul, la un capăt de-acest drum,
Să ne-nveselim cu toții, vine Mirele pe nor,
Cel care ne cercetează, chiar acum prin viu fior.

Bucuria să ne fie, haina cea din zori de zi,
Până când pe bolta nopții, stelele vor răsări,
Să nu-avem vre-o întristare, și Isus ar fi-ntristat,
Să fim bucuroși în Domnul, fie veșnic lăudat.