Mai e puțin, căci vremea-i pe sfârșite,
Puține clipe sunt până de sus,
Pe nor din slavă va veni Stăpânul,
Acelor ce se-ncred azi în Isus.
Azi trâmbița se-aude după zare,
Ne spune că-i aproape-un Împărat,
Aduce veșnicia mult dorită,
Pentru acei tăcuți ce-au așteptat.
Aduce vremea-n care pe-aurite,
Ei străzi acolo-n ceruri vor păși,
Aduce vremea fără suferință,
Acei ce astăzi plâng, doar vor zâmbi.
Aduce-un răsărit veșnic de soare,
Pentru acei ce-așteaptă răbdători,
Și-n nopțile mai grele strâng întruna,
Ei numai pentru ceruri azi valori.
Mai e puțin și va sfârși calvarul,
La cer îi va-nălța pe ce ce-acum,
Ei beau amărăciune dar privirea,
Spre cer o ațintesc mereu pe drum.
Se vede un sfârșit prin vremi trăite,
Se vede locul unde-n veci vor fi,
Creștinii credincioși până la capăt,
Acei ce luptă-n noapte și în zi.
Acei ce stau de veghe-n vremuri grele,
Acei pe Dumnezeu ce îl slujesc,
Vor fi moștenitorii veșniciei,
Căci ei sunt plini de dragoste... iubesc.