Eu stiu ce-am fost, dar stiu ce sunt in Tine
De cand maretul har m-a mantuit;
Inconjurat de mare-intunecime,
Alunecam mai tare in rusine,
Spre cea mai joasa treapta de-adancime,
Cand mana Ta strapunsa m-a oprit.

Eu stiu ce-am fost, dar stiu ce sunt in Tine.
Ce har imens, ce har nemarginit
Ca Tu, Isuse, sa Te-apleci spre mine,
Din hau sa ma ridici pe inaltime,
Si din daramaturi si din ruine
Sa faci un Templu sfant si-impodobit.

Eu stiu ce-am fost, si Tu stii foarte bine,
Dar fara de masura m-ai iubit;
Iubirea Te-a adus din slavi divine
Sa mori pentru un pacatos ca mine.
Identitatea mea acum e-n Tine,
Sunt fiu de Dumnezeu, si-s coplesit.