Sărută pământul salcia pletoasă,
Și luciul apei în cutremur lin,
Stelele nopții drumul luminează
Ca un jăratic pe cerul senin.
În jocul ielelor pământul s-a prins,
Înveselit de-atâta splendoare,
Pe lacul liniștit, bărcuțele sclipind,
Plutesc în mreaja razelor de soare!
Codrul de-aproape îngână simfonii;
În cântec de slavă, toate se unesc,
Parcă coboară divinul din înălțimi,
Cu binecuvântări de la Tatăl ceresc!
În frumusețea dată de Dumnezeu,
S-alină sufletele obosite,
Orișicine ai fi tu, chiar și ateu,
Simți binecuvântările trimise!

Amin!