Nu merit, Doamne, harul Tău
Și nicicând n-am meritat
Să mă cheme Dumnezeu,
Să fiu o fiică de Împărat!

Nu merit, Doamne, îndurarea
Ce-n rugi fierbinți ades o cer
Și nici binecuvântarea,
Ce zilnic mi-o trimiți din cer.

Eu nu merit sănătate
Și nicicând n-am meritat.
Dar ești plin de bunătate
Și de-aceea Tu mi-ai dat.

Eu nu merit îndurare,
Cu atât mai mult să fiu iertată,
Dar m-ai ales dintre popoare
Să fiu cu Tine împăcată!

Eu nu merit mântuirea
Ce mi-ai dat-o fără plată,
Căci, Doamne, numai osândirea
Îmi era a mea răsplată.

Dar te-ai gândit din nou la mine
Și cu milă m-ai privit,
Căci mă iubești și vrei cu Tine
Să fiu în cerul infinit.

Mulțumesc, o, sfinte Tată,
Căci de mine ți-a păsat.
Și n-am să uit dar niciodată
Cum din robie m-ai salvat.

Și mi-ai dat un alb veșmânt
Și la Tine m-ai chemat,
Să fac cu Tine un legământ
Ca să fiu pe veci iertat!

De-aceea astăzi eu îți cânt
Și cu inima mă-nchin,
Așteptând de pe pământ
Să mă duci în cer. Amin!

30 mai 2022