Mai oprește-te o clipă, lângă mine căci aș vrea,
Să îți spun că-n mine arde, pentru Tine... dragostea,
Să îți spun ce minunată, este viața noastră-n doi,
Trecerea-i biruitoare, de necazuri și nevoi.

Mai oprește-te Isuse, să atingi al meu suspin,
Căci aș vrea să simt fiorul cel vindecător... divin,
Vreau să-ți spun că astăzi mie, nimenea nu ar putea,
Să-mi aducă alinare, cum tu poți iubirea mea.

Mai oprește-te căci Doamne, mi-aș dori să te ating,
Eu de-atât-amărăciune, nu aș vrea ca să mai plâng,
Vreau un zâmbet printre lacrimi, Ție să îți dăruiesc,
Și să-ți spun plin de iubire, cât de mult eu te iubesc.

Mai oprește-a Ta privire, azi peste ființa mea,
Ca să-ți simt doresc prezența, nicicând nu m-aș sătura,
Doamne să rămâi în mine, inima să-mi învelești,
Cu divinitatea care, doar Tu poți s-o stăpânești.

Fă chiar astăzi o oprire, sufletul să mi-l mângâi,
Ca să nu se stingă Doamne, acea dragoste dintâi,
Este tot ce am pe lume, doar prin ea eu azi trăiesc,
Ea îmi dă mereu putere, ca să pot eu să pășesc.

Nu aș vrea să pleci vre-o dată, să rămâi mereu aș vrea,
Tu oprește-te și umple-mi, Doamne-acum inima mea,
Doar de Tine mi-e dorința, ca ea plină azi să fie,
Doar atunci ea va fi plină, zi de zi de bucurie.