Omul isi face singur haina
Se crede MARE CROITOR,
Iar printre miile de muritori;
E cel ce are STOFA.

Asa am invatat de la stramosi...
Sa-mpletim cu truda,
Siraguri de margaritare
Pe sarme invechite.

Nu-i loc pentru oricine!
Ne zbatem, dam din coate;
Sa apucam o TREAPTA,
Pe scarile rulante.

Suntem biete trupuri,
Ce se topesc, ca ceara.
Dar nu conteaza...
Decat HAINA!

Perpetuam aceeasi silnicie:
Sa placa ochiului, cel critic
Si gurii...plina de trufie.