Întreg pământul tremură de frică
O lume întreagă e îngrozită
Un virus a pătruns în lumea aceasta
Și a furat la toți și liniștea și pacea.

Dar acest virus, nu-i altceva, decât
O răceală mai puternică, atât.
Însă răceala aceasta, acest virus
Nu-i doar în lume, el și-n biserici a pătruns.

Răceala aceasta a reușit ca să slăbească
Acea legătură sfântă, legătura cea frățească
Da, legătura dragostei, o, soră, frate
Și-n felu-acesta-n adunare, nu mai e unitate.

Cînd e o unitate sfântă
Atuncea Domnul se prezintă
Prin Duhul Sfânt, El face semne și minuni
Trimite dracii în adânc, chiar dacă ar fi legiuni.

A fost și o vreme cînd am stat în izolare
Închiși în case pt. un timp
Ca să ne apropiem mai mult de Domnul
În rugăciuni să rezidim altarul.

Vremea de izolare a trecut
Și parcă nu s-a întâmplat nimic
Și în loc să fie mai multă pocăință
Parcă e mult mai multă îngăduință.


Parcă înspre păcat se aleargă tot mai mult
Și de sfințenie, se ia distanță
Puțini sunt cei ce caută, pt a lor suflet, adăpost
Majoritatea se gândesc doar la această viață.

Și acest virus mic, este periculos
Pt. că atrage după el, alți viruși
Și unul este virusul mândriei
Și mulți din cauza lui sunt distruși.

Căci nu mai știu să plece capu-n jos,
Și sunt cu nasu-n vânt, nimenea nu-i ca ei
Vă dau doar un exemplu aici mai jos
Da voi să nu faceți ca ei.

Cînd face o slujire pt. Domnul
Se umflă de mândrie ca balonul
"O, frate, soră! frumos ai mai slujit!"
"E, asta nu-i nimic; să vezi cînd nu sunt răgușit!"

Mai este și un alt virus, nepăsare
Tu cât te rogi când stai in adunare?
Pt acel ce se ridică în picioare
Ca să aducă o jertfă la altare.

Că poate îl auzi cum se încurcă
Ori la amvon ori la cântare
Tu spui un "Doamne, dă-i putere!"
Un Amin, Aleluia, osanale!

Pe lîngă aceștia mai sunt și alții viruși
Ce i-a cuprins, i-a infestat pe mulți
Sunt iubitori de bani, și iubitori de sine
Lăudăroși, trufași, obraznici, nemulțumitori
Sunt fără dragoste frățească, neiubitori de bine
N-ascultă de părinți, fără evlavie, hulitori.

Neîmblânziți, clevetitori, neînfrânați
Neînduplecați, chiar vânzători și îngâmfați
Iubind mai mult plăcerile decât pe Dumnezeu
Doar cu o formă de evlavie, tăgăduind puterea
Tu depărtează-te de toate acestea dragul meu
Tu îndepărtează-te de toate acestea!

Nu vă jucați cu pocăința
Fugiți de tot ce vi se pare rău
Și stai departe de lucrurile rele
Chiar dacă toți le fac in jurul tău.

La gluma proastă ce o fac colegii tăi
Nu poți să râzi, și să iei parte la imoralitate
Și tu cînd vi la adunare, te aștepți
Să-ți fie rugăciunile ascultate.

Voi de păcat să luați distanță, de tot ce vi se pare rău
Cu cat fugi mai departe de păcat, te-apropii tot mai mult de Dumnezeu.

Și nu vă clătinați cînd vine un vânt și spune
Că trebuie să te vaccinezi că sunt microbi în lume.
Degeaba vă puneți mască pe față
Și stă fratele, sora, la distanță.
Dacă nu stai departe de păcat
Tu pt. veșnicie nu ești asigurat.

Nu acceptați tot ce se dă, de la pahar la păhărele
Doar Sângele ce-a curs pe cruce, Isus Hristos are putere
El este scutul și protecția noastră, Isus prin Sângele Lui sfânt
Nimic nu se întâmplă fără acordul Lui pe-acest pământ.

Căci dacă acceptăm tot ce se dă, ne mai încredem noi în El?
Unde-i credința noastră, unde-i credința noastră în Emanuel?

Și dacă Dumnezeu a hotărât ca să mă ia de pe pământ
Și pt. aceasta mă trece printr-o boală ori prin alta
Mă duc acasă, bucuros la Tatăl
Mă scap de toate acestea; aleluia!

Dacă păstrezi distanta de fratele și sora ta
Răceala se agravează, devine mai profundă
Răcește chiar și dragostea
Și la sfințirea ta, cu nimic nu ajută.

Apropiați-vă unul de altul și dați-vă o sărutare sfântă
Și nu priviți la tot ce lumea se frământă.
Să fim serioși pe această cale cu Hristos
Să fim deosebiți de lume, și să trăim frumos.

Cînd fugi de tot ce-i rău și te îndepărtezi
Mărești distanta față de păcat
Tu de sfințenie te apropii tot mai mult
Și-n felu-acesta pt. vesnicie ești asigurat.

Cind stai departe de lumină, și te apropii de întuneric
Tu nu mai poți vedea lumina, te îndepărtezi de ea.
Dacă te duci mai mult spre frig, nu stai aproape de căldură
Tu te răcești, căldura nu o mai simți, n-o poți vedea.

Dacă noi credem în Isus Hristos cel viu
Noi pe Cuvântul Domnului tre să ne bizuim
La făgăduințele Lui noi să nădăjduim
Însă Cuvântul Domnului trebuie să-L și trăim.

Chiar dacă eu cu mintea mea cea limitată
Nu pot pricepe întotdeauna, cum lucrează El
Dar prin credința din inimă eu capăt mântuirea
Credința în Isus Hristos, Emanuel!
Amin!

Camelia Guțu
4/5/2021
Verona