Scumpii, dragii de copii,
De-orice naţie ar fi,
Sunt un dar dumnezeiesc
Pentru cei ce îi primesc!

Cel ce capãtã un fiu,
Mai devreme, mai târziu,
Şi-l primeşte bucuros,
Îl primeşte pe Hristos!

Cel ce zice cã-s destui,
Cerul nu-i în casa lui!
Deci, pe fiii preaiubiţi,
Ca pe-un har sã îi priviţi!

Pe cel rãu şi compromis,
Mama lui nu l-a ucis.
Ci-şi primise viaţa sa,
Sã se bucure de ea!

Ale iadului vãpãi
Îi aşteaptã pe cãlãi!
Vinovaţii de omor,
Îşi vor lua osânda lor!

Oameni buni, ca şi pãrinţi,
Creşteţi, dar, copii cuminţi!
Din al vostru scump odor,
Faceţi OM de viitor!

              ☆

Ia uitaţi-vã la ei:
Dulci şi veseli prichindei!
Fãrã vinã, drãgãlaşi,
Scumpii noştri copilaşi!