Odată au fost ridicate înaintea ta,
Trei cruci care au spus ceva!
Fiecare cu povestea sa impresionantă,
Dar una a fost aleasă.

Trei cruci sau ridicat,
Și înaintea ta au stat,
Tu ai privit cum stăteau înaintea ta,
Dar ce spunea fiecare din ea.

Poate vei spune da am văzut cândva,
Trei cruci în fața mea!
Trei cruci sau înălțat,
Și eu acolo am stat.

Am văzut chin și durere în dată,
Cum nu mai văzusem niciodată,
Mulțimea era împrăștiată,
Și multă zarvă acolo se arată.

Da am văzut cum crucile sau ridicat,
Și pe ele trei oameni au stat!
Iar când au fost ridicate de tot în picioare,
Am văzut chinul cel mare.

Am văzut cum cel din dreapta zbiera,
Celalalt se tânguia,
Numai Cel din mijloc era tăcut,
Și cu fața aplecată în pământ.

Mulțimea tare zbiera,
De nimeni nu se mai înțelegea!
Doar Unul era tăcut,
Și suspina în sufletul Lui mult.

M-am uitat și așa ceva nu am văzut,
El era... blând și... tăcut...
Doar privirea din când în când ridica,
Peste cei ce în fața Lui blestema.

Cel de la stânga nu mai putea,
Și în gură mare striga!
Dar El Omul din mijloc era tăcut,
Ca un miel... blând și... mut...

Noroadele în fața Lui stăteau,
Și fel și fel de vorbe aruncau,
Dar El niciodată nu le-a răspuns,
Doar privească spre cer din când... în când.

Apoi deodată când nimeni nu se aștepta,
Omul din mijloc a spus ceva:
O Dumnezeul meu pentru ce m-ai părăsit!
Și toată mulțimea din jurul Lui a auzit.

Preoți cei mai de seamă au venit,
Și înaintea Lui sau oprit,
Și spuneau cu un glas ca un leu care răcnea:
Să vină Ilie să îl mântuiască în clipa aceasta grea.

Dar deodată ceva mai straniu s-a întâmplat,
Unul din cei doi nu a mai rezistat!
Și a început cu glasul Lui să vorbească:
Nu ești Tu cel așteptat... coboară-te de pe cruce în dată...

Și m-am uitat la Omul din mijloc care l-a privit,
Și nimic către el nu a rostit,
Dar celălalt a intervenit în dată,
Spunând: Nu te temi tu de această aspră pedeapsă?

Pentru noi este drept să plătim în dată,
Pentru faptele ce ne apasă!
Dar Acest Om ce a făcut,
Nu a făcut nici un rău să sufere atât.

Apoi Omul din mijloc spre El s-a îndreptat,
Și cu iubire l-a privit cu drag,
Cu glasul Lui ia spus așa:
Astăzi vei fi cu Mine în Rai în casa Mea.

Durerea mult nu a mai continuat,
Dar la urmă s-a terminat!
Când Omul din mijloc a spus așa:
Tată în mâinile Tale îmi încredințez duhul acuma.

Și cu aceste vorbe capul l-a aplecat,
Și duhul și l-a dat,
Murind cum nimeni altul nu a murit,
Sub cerul acesta deschis.

Trei cruci odată sau înălțat,
Și acolo ceva s-a întâmplat!
În mijloc acolo a murit,
Mielul lui Dumnezeu să fi mântuit.

Ai văzut tot ce s-a întâmplat,
Și nimeni ca El duhul nu și-a dat,
Căci nimeni ca El nu a murit,
Atât de pașnic dar... cumplit.

Dragul meu trei cruci sau înălțat,
Și calvarul în față l-ai aflat!
Acolo s-a întâmplat ceva,
Acolo Dumnezeu la El te chema.

El pentru tine viața și-a dat,
De bună voie a fost crucificat,
Ai văzut cum a murit,
Ca tu să fi mântuit.

Încă Isus Domnul te cheamă,
Viața pentru tine și-a dat să nu mai stai afară!
Însuși Fiul lui Dumnezeu a murit,
Ca tu să nu fi de păcat biruit.

Acolo este schimbarea ta,
La cele trei cruci care sau înălțat cândva,
Acolo te împaci cu Dumnezeu,
La crucea Fiului Său.

Dragul meu harul vieții și pe tine te cheamă,
Să vi la Domnul să ai viață!
Întoarce-te la Dummezeu,
Căci te iubește Fiul Său.

Și vei vedea cum viața ți se va schimba,
Când la crucea din mijloc vei sta,
Când tu vei avea o întâlnire reală,
Cu Dumnezeul care te așteaptă.

Amin