Lacrimi de-ți vor curge astăzi, tu să fii cel bucuros,
Vine cineva din ceruri să le strângă... e Hristos,
Fața-ți mângâie cu mâna, ce pe cruce-o răstigneau,
Cei care un strop de milă, pentru El ei nu aveau.

De îți este-adânc suspinul, astăzi nu te speria,
Acea mână nu te lasă, nicicând a te scufunda,
Te ridică din suspine, te ridică ea de jos,
Căci e mâna cea săpată, pe o cruce-a lui Hristos.

De ai astăzi vre-o durere, să te clatine ce vrea,
Nu privi-nspre clătinare, Domnul e tăria ta,
El are acea putere, ca să ștearg-orice dureri,
Ce-s aduse de a lumii, reci și multele păreri

Dar de-ți este-ntunecată, calea... nu descuraja,
Căci de sus lumina sfântă, mereu te va lumina,
Ea te va conduce-n locul, veșnic ce va fi frumos,
Căci din lupta pământească, vei ieși tu glorios.

Vei fi plin de biruințe, de te-ncrezi în Dumnezeu,
Chiar atunci când spui că drumul, este unu-atât de greu,
Dar mereu și izbăvire, tu pe cale vei avea,
De te-ncrezi doar în puterea, care-i doar în mâna Sa.

Vei avea și propășire, dacă vei privi în sus,
Vei putea să urci în spate, cu-a ta cruce ce-ai de dus,
De îți este adăpostul, aripa ce și-a întins,
Niciodată tu pe cale, nu vei fi sub ea învins.