La ceas de-Înviere de tin' mă despart
Cu inima goală, cu sufletul spart
Şi nu pot în nimeni să mă mai împart
Când duse sunt toate şi toţi în Descartes...

Din pulberea lumii rămâne-va-n gard
Pereche de numere prinse-n hazard
Şi-i nimeni în starea de fără retard
Să poată să spună că cifrele ard...

Şi-n ultima clipă rămasă pe card
Străbate sinistru sălbaticul bard
Că nu e sub soare măcar un stindard
Să poată să scape un suflet de iad...

*********************************

Şi dincol' de-al vremilor tainic hiat
Lumina dintâiul cuvânt întrupat
Împarte sterilul de alb diamant
Şi-i doar adevarul de vreme scăpat...

***