Mi-ai arătat iubirea, când fără de iubire,
Eu ratăceam pe drumul, în noapte ce era,
Ai coborât lumina, ca eu să calc pe urma,
Lăsată doar de Tine, ce duce-n slava Ta.

Mi-ai arătat și mila, ce-i doar fără de margini,
Mi-ai arătat Isuse, și bunătatea Ta,
Căci eu fără de ele, nu aș putea vre-o dată,
S-ajung unde Tu astăzi, aștepți ființa mea.

Mi-ai arătat puterea, ce este doar la Tine,
Atunci când alergarea, mereu mă obosea,
Când ai întins o mână și din pustiul văii,
Dar și din întristare, mereu mă ridica.

Mi-ai arătat lumina, ce azi îmi luminează,
Doar drumul către Tine, să nu pot rătăci,
Mi-ai arătat și calea, ce duce doar spre ceruri,
Acolo unde lacrimi, vre-o dat... nu vor mai fi.

Mi-ai arătat Isuse, că eu am o valoare,
Iubit că sunt de Tine, chiar și așa cum sunt,
Mi-ai dat să port un nume, m-ai curățit de toate,
Că eu cu cerul Doamne, să fac un legământ.

Mi-ai arătat cărarea, ce duce doar la Tine,
Ca să mă pierd în noapte, Isuse nu ai vrut,
Mi-ai dat mereu putere, să pot s-alerg spre ziua,
Din cer când vei aduce, sfârșit și început.