E lupta azi mare dar Domnul e-aproape,
Îmi mângâie sufletul ce-i mult rănit,
Îmi face dreptate cu-a Lui judecată,
Ca eu să mă simt de un cer azi iubit.
E mare zdrobirea și mult dureroasă,
În ea doar pe Domnul de mână îl țin,
Doar El poate mie sa-mi dea mângâiere,
Atunci când în taină adesea suspin.
E lupta azi mare adâncul răcnește,
El vrea să mă-nghită dar nu va putea,
Căci cerul deschide și-mi dă doar putere,
Acel ce mereu e doar de partea mea.
Mi-e inima azi de săgeți ea străpunsă,
În lacrimi scaldată dar nu mă scufund,
În bratele sfinte azi plin de durere,
Să-mi dea vindecare îndat mă arunc.
E lupta azi mare pe drumul spre ceruri,
Dar visele mele îmi spun azi mereu,
Că Cel ce la capăt m-asteaptă... nu-i omul,
E Cel ce mă poartă pe braț... Dumnezeu
Privirea-mi ridică și-n noaptea ce-i deasă,
Lumina de sus eu în ea să o văd,
Ca-n lupta cea mare să nu cad vre-o dată,
În lumea ce-i moartă-n adânc... în prăpăd.
E lupta azi mare dar și-a mea iubire,
Ce nu vrea sa-mi lase un pas înapoi,
E dragostea care mereu biruiește,
Ea e biruință în orice război.
De ea sunt eu plin și nu vreau niciodată,
O alta placere să am niciodat,
Eu vreau doar iubirea eternă și vie,
S-o port azi în mine... ea viață mi-a dat.