Vom birui până la capăt,
Cu noi în luptă-i Dumnezeu,
Vom birui ispite grele,
S-atingem vrem un apogeu.

Vom trece și de mări întinse,
Vâslim spre malul glorios,
Prin ochii plini ce-s de speranță,
Vedem azi totul doar frumos.

Vom trece și de munți... de vremuri,
Prin care trecem azi cu greu,
Noi singuri nu suntem vre-o dată,
Cu noi prin ele-i Dumnezeu.

Când teama iarăși se arată,
În ea noi nu ne vom opri,
Chiar dacă-n noapte iarăși vine,
Spre slavă-ntruna vom privi.

Vom birui până la capăt,
Suntem azi plini doar de puteri,
Cu inimi vii ce-s de nădejde,
C-un gând ce zboară după zări.

Vom trece de aceste clipe,
Ce-s tulburate azi mereu,
Chiar de-s pustii... și în pustie,
Cu noi e sfântul Dumnezeu.

Vom trece de-ncercări... cuptoare,
Căci toate trec pe-acest pământ,
Vom sta-n picioare și-n furtună,
Căci ne încredem în cuvânt.

Vom trece și de suferințe,
Și veșnic bucuroși vom fi,
Noi ne-ndreptăm spre-ntâmpinare,
Căci vine Cel ce va veni.