Al meu suflet doar tânjește, după Tine Domnul meu,
După curțile din ceruri, unde vreau s-ajung și eu,
O dorință după Tine, azi în mine s-a aprins,
Căci doar Tu ești mângâiere, nu pot fi vre-o dată-nvins.

Dar și inima-mi suspină, după susurul cel blând,
După soarele cel veșnic, după adieri de vânt,
Ce vor fi mângâietoare, răcoroase doar vor fi,
Unde noi o veșnicie, Doamne-n cer v-om locui.

Ochii nu-mi clipesc odată, vreau să văd când vei veni,
Dorul mare după Tine, azi mereu mă va-ntări,
El îmi face să îmi bată, inima în piept mereu,
Pentru ceruri... pentru slavă, pentru Tine Dumnezeu.

Mă alin azi din cuvântul, ce-i așa mângâietor,
Vindecare îmi aduce, căci Tu ești vindecător,
Legănat El azi mă urcă, dincolo de tot ce-i greu,
Ca să nu simt apăsarea timpului din dreptul meu.

Mi-am găsit și adăpostul, doar sub aripile Tale,
Eu sub ele stau și-n vremea, când ma treci ades prin vale,
Urc pe ele spre iubire, zboru-mi este-atât de lin,
E frumos... el este slobod, chiar de zbor și în suspin.

Harul Tău mă-nviorează, el îmi este deajuns,
Bucurie-mi ești căci Doamne, nu stai Tu nicicând ascuns,
Ale Tale ce-s divine, care mi le-ai dăruit,
Îmi sunt toate o comoară, ce cu drag eu le-am primit.

Tu îmi ești a mea dorință, alta-n viață n-aș avea,
Desfatare-mi ești Isuse, oricât vreme-ar fi de grea,
Ești deplinul vieții mele, Tu ești tot ce mi-am dorit,
Pe o culme-a fericirii, m-ai urcat căci m-ai iubit.