E greu în încercare, când sufletu-i zdrobit,
Când marea-i tulburată, când norii s-au unit,
Când nimeni nu te crede, este atât de greu,
Dar nu uita creștine, te crede Dumnezeu.

E greu pe marea care, se tulbură îndată,
E greu când se desparte, copilul azi de tată,
Sau când se stinge-o mamă, este atât de greu,
Dar din înalt de ceruri, le știe Dumnezeu.

E greu când e durere, e greu în suferință,
Când nu mai ai putere, când ești în neputință,
Dar nu uita creștine, Isus ar vrea și eu,
Să îmi aduc aminte, că am un Dumnezeu.

E greu în vremi din urmă, e greu în modelare,
Dar și atunci când lupta, din nou pe cale-apare,
Ușor nu-i niciodată, dar nu e nici prea greu,
Căci nu noi ducem greul, îl duce Dumnezeu.

E greu să urci și dealul, ducând o cruce-n spate,
Când ți se pune-o vină, dar fără de dreptate,
Dar nu uita că Domnul, vre-o dată n-a lăsat,
Să urci tu dealul crucii, de El abandonat.

El n-a lăsat povara, tu singur să o duci,
Dar nici plin de durere, Tu singur ca să urci,
Ți-a dat mereu putere, să poți înainte,
El este lângă tine, creștine... nu uita.

Din răsărit de soare, și până la apus,
Spre tine-ntotdeauna, privește El de sus,
Să nu uiți niciodată, oricât de greu ar fi
Cu tine este Domnul, mereu te va păzi.