Înviorează-ne Doamne și nu ne lăsa,
Poporul nu mai are puterea pe care a avut-o cândva!
Este sleit și nu poate înainta,
Căci Duhul Sfânt s-a stins pe cărarea sa.

Poporul Tău e complet adormit,
Când trebuie să fie treaz cum ai amintit,
Și parcă nu cunoaște căci vremea s-a împlinit,
Și toate semnele sau adeverit.

O Doamne înviorează-ne din nou și nu ne lăsa,
Trezește din nou poporul din fața Ta!
Trimite micul nor încă o dată,
Ca poporul Tău să nu se piardă.

De atâtea ori Tu ai vorbit,
Și la fiecare te-ai oprit,
Ai stat de vorbă cu fiecare,
Și ai șoptit în taină: ... " Deșteptare "...

Poporul nu a ascultat,
Doarme în continuare somnul ce l-a asaltat!
De aceia te rugăm încă o dată,
Înviorează-ne ca altă dată.

Nu ne lăsa din mâna Ta,
Trezește-ne chear acuma,
Adu-ți aminte de poporul Tău,
Și înviorează-ne Domnul meu.

Știm cum a fost odată,
Când ne-ai adus la viață!
Când te-ai coborât la fiecare,
Și ne-ai strâns pe toți sub aripile Tale.

O Doamne adu-ți aminte si nu ne lăsa,
Ai milă de poporul acesta,
Ridică-l Tu încă o dată,
Căci dacă nu vi nu poate ieși din ceață.

Mai spune Tu odată: " Deșteptare "...
Să înviorezi pe mic, pe mare!
Ca adunarea să se trezească la viață,
Din somnul acesta ce o îngroapă.

Știm căci Tu ne-ai ascultat mereu,
Și nu ne-ai lăsat la greu,
Îți mulțumim căci vei lucra încă o dată,
Și vei înviora adunarea cea minunată.

Și ajută-ne apoi și nu ne lăsa,
Să rămânem tot așa!
Până Tu Doamne Isuse vei veni,
Să ne duci în veșnici.

Noi credem căci nu ne vei lăsa,
Credem căci vei veni acuma,
Și ne vei ridica încă o dată,
Din starea aceasta de gheață.

Mult nu mai este și vei veni,
Și noi dormim ca niște copii!
Nu ne-am trezit la viață,
Cum dorești Tu Sfinte Tată.

Nu suntem pregătiți pentru venirea Ta,
Și tu cunoști lucrul acesta,
Nu mai suntem ca la început,
Înviorați de Duhul Sfânt.

Este adevărat Sfinte Tată,
Căci nu mai avem înviorarea cerească!
Prea mult am păcatuit,
Înaintea Ta Cel iubit.

Doamne Tu ști starea de față,
În care poporul se află,
Tu ști căci fără înviorarea Ta,
Poporul nu poate face nimic acuma.

Și totuși așteptăm degrabă,
Marea răpire cerească!
Dar oare cum v-om pleca,
Când noi dormim acuma?

Cum v-om pleca când nu mai suntem ca la început,
Plini de înviorarea Duhului Sfânt,
Cum v-om pleca de pe pământ,
Către Tine Cel Sfânt.

Dar Doamne Tu ai spus o vorbă odată:
Cine este sfânt să se sfințească!
Iar cine este întinat să traiescă și mai departe,
Până la venirea Ta cea mare.

Atunci Doamne se va vedea,
Foarte clar alegerea,
Foarte clar se va vedea,
Cine a trăit în înviorarea Ta.

Amin