A mai apărut o dată, soarele azi pe pământ,
Nu în vrednicia noastră, în iubirea Celui sfânt,
Răsăritul de pe ceruri e acea făgăduință,
Că nu lasă niciodată, singură nici-o ființă.
Ne mai lasă păsărele, să ne cânte nouă-n zori,
Sunt ca strunele ce cântă, pentru Domnul... de viori,
Florile le înflorește, ca să ne înviorăm,
Pacă-i doar o primăvară, căci din zori ne bucurăm.
Lasă stropii cei de rouă, gurile să răcorească,
Ca să cânte-ntotdeauna, pe Isus să îl slăvească,
Din al zilei dimineață, ne ridică în picioare,
Și ne duce să ne-adape, cu putere din izvoare.
Prin al ei zăduh ne poartă, chiar de este unul greu,
Și de val tot El ne trece, dar și de furtuni mereu,
De-a Sa bunătate parte, avem astăzi zi de zi,
De n-ar fi... am fi țărână, de n-ar fi... ne-am prăbuși.
De n-ar fi ne-ar bate vântul, într-o clipă la pământ,
De n-ar fi ne-ar duce răul, într-o beznă din adânc,
De n-ar fi a Lui iubire, lumea azi ne-ar în ghiți,
De n-ar fi a Lui lumină, noi în ea am rătăci.
De n-ar fi ne-ar duce pasul, în ascunse rătăciri,
În al morții amăgire, ațipiți astăzi am fi,
De n-ar fi acea iubire, Ce coboară prin fiori,
Am fi toți înspre pierzare, unde nu există... zori
Dar ea este necuprinsa, dragoste din infinit,
Ea ne dă vise frumoase, ea ne duce-n asfințit,
Ea alungă orice teamă, dragostea din Dumnezeu,
Ca să trecem și de noapte-ncrezători în El mereu.
Ea ne dă mereu nădejde, și putere de-a lupta,
Cu Isus lupta-i ușoară, chiar de pare una grea,
Căci avem acea iubire, doar de sus ce poate fi,
Este ea mereu doar vie, și cu ea... . vom birui.