Îndeajuns îmi este Doamne, harul Tău azi zi de zi,
Ce-mi aduce zorii zilei, ce mă face a zâmbi,
Îndeajuns îmi este-n viață tot ce mie Tu mi-ai dat,
Să cunosc și-a Ta iubire, dragostea cu-adevărat.

Îndeajunsă-i bunătatea, ce-am văzut-o pe calvar,
Îndeajunsă este mila, care dintr-un biet hoinar,
M-a făcut un fiu de Rege, nu mă lasă să cobor,
Ea m-a scos din rândul celor care azi în lume mor.

Îndeajuns îmi este Doamne, ajutorul Tău de sus,
Clipă părtășie noaste, este una îndeajuns,
Este-atât de minunată, când în ea noi ne-ntâlnim,
Căci prezența Ta divină, îndeajunsă-i Domn divin.

Îndeajuns îmi este glasul, ce-l aud astăzi mereu,
Îndeajunsă mi-este luna, când în noapte mi-este greu,
Sunt atât de minunate, toate Tu ce le-ai creat,
Ca să am eu astăzi harul, să le am... ce minunat.

Îndeajuns mi-e răsăritul, zilelor ce mi le-ai dat,
Îndeajunsă mi-e puterea ce mi-o dai neîncetat,
Și privirea îndreptată, înspre mine ce-i mereu,
Este îndeajunsă Doamne, mă păzește Domnul meu.

Mi-aș dori pe drumul vieții, doar mulțumitor să fiu,
Căci sunt îndeajunse toate, în acest timp ce-i pustiu,
Harul Tău el mă hrănește, și îmi este îndeajuns,
Căci Tu niciodată Doamne, de mine nu ești ascuns.

Și acea făgăduință pentru mine ce-ai lăsat,
E-ndeajuns s-o am eu astăzi, mă-ntăreste Domn prea-nalt,
Tot ce Tu-ai făcut Isuse, pe o cruce-acolo sus,
Este Domn al mântuirii, pentru mine îndeajuns.