Oare ce mi-ar fi azi viața,
Doamne Tu de nu ai fi,
La sfârșitul ei Isuse,
Oare unde aș sfârși,
Oare-n care veșnicie,
Doamne aș petrece eu,
De nu te-aș avea pe Tine,
Preamărite Dumnezeu.

Unde aș găsi eu oare,
Adăpost în vreme grea,
Aripa de n-ai întinde,
Astăzi și deasupra mea,
Dumnezeule a toate,
Ce-aș fi fără Tine eu,
Când e lupt-atât de mare,
Într-un timp atât de greu.

De n-ai fi a mea lumină,
Ce de sus o lași acum,
Pasul meu sfinte Isuse,
Ar fi azi pe care drum? ,
Pe acel spre veșnicia,
Plină ce-i doar de lumină,
Sau în cea întunecată,
Unde veșnic se suspină.

De n-ai fi a mea iubire,
Oare ce eu aș iubi,
De nu te-aș avea pe Tine,
Cine Domnul meu ar fi? ,
De n-ar fi-al Tău braț Isuse,
Unde azi m-ar flutura,
Vântul ce adesea bate,
Să mă spulbere ce-ar vrea.

De n-ai fi la cârma bărcii,
Cine oare ar vâsli,
Căci puterea-i doar la Tine,
Doar Tu poți a mă-ntări,
Cine mi-ar fi bucurie,
Când doar Tu poți ca să fii,
Cine mi-ar da mie viață,
Când doar Tu poți să mă-nvii.

Știu că-n toate izbăvire,
Pentru mine doar Tu ești,
Ca să nu te am pe Tine,
Domnul slavilor cerești,
N-aș dori eu nici-o clipă,
Doar cu Tine vreau să fiu,
Ca să pot să trec în viață,
De al ei adânc pustiu.