Pășiți azi pe drumul deschis către ceruri,
Mereu prin credință voi ve-ți birui,
Fiți treji doar pe cale, aproape-i răpirea,
Și-atunci prea târziu pentru unii va fi.

Priviți către zarea de ceruri albastră,
Chiar dacă sunt umbre în jur azi mereu,
În noapte spre lună căci vine și-n noapte,
Voi nu sunteți singuri, e și Dumnezeu.

Grăbiti-vă astăzi trăirea-n sfințire,
Doar sfinții ajung unde-i Domnul Isus,
Și strângeți comori ce sunt doar pentru ceruri,
În locul în care-a Sa mână v-a pus.

Păstrați-vă haina mereu doar curată,
Fiți mândri de numele ce vi l-a dat,
A voastr-alergare să fie în toate,
Pe urma lăsată și-un cuget curat.

Să nu vă lipiți de pământ căci pământul,
Durere și lacrimi doar poate să dea,
S-aveți azi o țintă... ea cerul să fie,
În el viață veșnică voi ve-ți afla.

Și azi ascultarea în voi să rămână,
De tot ce doar cerul vorbește mereu,
Acel ce-i în ceruri... El este putere,
El este-adevăr... este-un viu Dumnezeu.

Rămâneți pe stâncă-n picioare întruna,
Acel ce pe voi v-a zidit va veni,
E-atât de aproape... și vremea din urmă,
E vremea ce-ndată aici va sfârși.

Pe calea iubirii, pe drumu-ntristării,
Rămâneți creștinilor astăzi mereu,
Să fiți la sfârșit voi găsiți de Acela,
Ce-ndată El vine... El e Dumnezeu

Fiți gata dar azi de plecarea acasă,
Doar cei ce sunt gata de-aici vor pleca,
Doar ei vor ajunge pe străzi aurite,
Pe ei Domnul slavei îi va înălța.

Doar cei care urcă pe-un deal a-l durerii,
Dor cei care azi niciodat nu opresc,
Pe ei îi va duce în Țara cea sfântă,
Doar ei cerul veșnic azi îl moștenesc.