Auzit-am ale voastre, strigăte Eu azi de sus,
Am văzut și-acea povară, ce-o aveți azi greu de dus,
Și am hotărât din ceruri, ca să las azi un cuvânt,
Vouă care al Meu nume, îl purtați pe-acest pământ.

Am văzut cum lumea largă, vă atrage în păcat,
Am văzut cum amăgirea, mulți din voi ați îmbrăcat,
Căci în gura voastră este, merge și așa pe drum,
Că sunt mare în iubire, spune-ți că Eu iert... că-s bun.

Am văzut o lăcomie, care v-a îndepărtat,
De-a Mea urmă ce-am lăsat-o, când am fost crucificat,
Am văzut înstrăinare, dezbinare am văzut,
V-am văzut goi de iubire, pe voi vă iubiți mai mult.

Am văzut fățărnicie, care nu e voia Mea,
Am văzut cum în mândrie, voi doriți a vă-nălța,
Și am hotărât îndată, eu din ceruri să cobor,
Să vă iau astăzi din calea, celor care-ncet ei mor.

Voi treziti-vă îndată, tot îndată voi veni,
Căutați neprihănirea, doar pe Mine-a mă sluji,
Scuturați îndat țărâna, căci în cer nu ve-ți putea,
Să ajungeți cu o haină, ce nu-i după voia Mea.

Lăsați lumea și păcatul, căci din ea vă otrăviți,
Să rămâneți lângă Mine, din cuvânt să vă hrăniți,
Lăcomia și mândria, faima astăzi s-o lăsați,
Ca în clipa revenirii, voi să fiți cei înălțați.

Pe-așternut de nepăsare, să nu adormiți pe drum,
Eu sunt Cel ce bat la ușă, pot veni chiar și acum,
Eu sunt mântuirea voastră, numai Eu vă pot salva,
Dacă de-al Meu glas chiar astăzi, voi aminte ve-ți lua.

Ridicați doar mâini curate, și strigați astăzi mereu,
Să primiți acea iertare, care pot s-o dau doar Eu,
Timpu-i scurt de pregătire, iată Eu... mireasă vin,
Fii dar gata-ntotdeauna, nu voi zăbovi... revin.

De ve-ți sta în ascultare, nu de mâine... de acum,
Vă voi da vouă iertare, și la capătul de drum,
Vă voi recunoaște-ndată, căci acei în ascultare,
Pentru Mine-ntotdeauna, vor avea ei o valoare.

Doar pe cei ce iau aminte, astăzi la al Meu cuvânt,
Îi voi înălța la ceruri, cei ce plâng azi pe pământ,
Cei în timp de pregătire, ei grăbiți se pregătesc,
Pentru ei... și Eu azi timpul, îl grăbesc... să-i întâlnesc.