În zorii cei de ziuă,
Să vii cu mulțumire,
Că-n urmă este noaptea,
În care-ai fost păzit,
Să vii cu mulțumire,
Că ți-a mai dat o șansă,
Să vezi cum iar pe ceruri,
Apare-un răsărit,
Să vii cu mulțumire,
Că ți-a deschis iar ochii,
Să vezi lumină zilei,
Că te-ai trezit în ea,
Să vii cu mulțumire,
Până-n în apus de soare,
Pe brațul cel puternic,
Mereu te va purta,
Să vii cu mulțumire,
În orice clip-a vieții,
Căci este ea o jertfă,
De un miros plăcut,
Această mulțumire,
În față Celui veșnic,
El parte îți va face,
De vremea de-nceput,
Să vii cu mulțumire,
Și-n cele mai mărunte,
Mulțumitor întruna,
În toate Tu să fii,
Ea e desăvârșire,
Sfințire-i mulțumirea,
Îmbracă a ei haină,
În ea mereu rămâi.