Nu tăcea creștine-n noapte, spune-i Domnului Isus,
Cât de grea îți este crucea, ce o ai aici de dus,
N-o lăsa jos nici-o clipă, cere ajutor mereu,
Și îl vei primi creștine, căci ești fiu de Dumnezeu.

Spune-i tot ce te apăsa, El mereu te v-auzi,
Omul nu te înțelege, omul poate prigoni,
Domnul răni nu îți va face, este El... Vindecător,
Se coboară cu-alinare, prin al Duhului fior.

Spune-i despre-a ta povară, spune-i suferința ta,
Mâna-ndată-si va întinde, toată a o ridica,
Spune-i și de întristare, El e plin de bucurii,
Îți va da căci te iubește, doar cu-o dragoste dintâi.

Spune-i și de neputința, de puteri ce te-a sleit,
Nu la om creștine dragă, căci vei fi batjocorit,
Numai Domnul te-nțelege, Lui să-i spui totul mereu,
Căci la om... este săgeata, otrăvit-a celui rău.

Stai mereu în părtășie, cu-al tău mare Împărat,
Singură a ta ființă, nu o lasă niciodat,
Părăsit vei fi de oameni, dar nu și de Dumnezeu,
Numai El e lângă tine, înțelege greul tău.

Inima El o ascultă, omul poate-a o răni,
De îți este azi rănită, strigă... te va auzi,
Spune-i tot ce ea ascunde, a ta inimă acum,
Numai Domnul va-nțelege, căci mereu El este bun.

Nu tăcea în deznădejdea, oamenii ce ți-au adus,
Viața merge înainte, prin puterea lui Isus,
Omul om el va ramâne, azi e soare... mâine-un nor,
Însă Dumnezeu... e Domnul, care e neschimbător.