A nu știu câta oară strigă DUHUL Sfânt
"Poporul Meu, trezește-te, trezește-te din somn!
Că nu e vreme de dormit e timpul de veghere
Fii treaz poporule, căci iată vine al tău Domn!"



O, adunați ulei în vase acuma
Și strângeți rândurile azi cât încă se mai poate
Căci vine o zi cu multe lacrimi și durere
Și ziua aceea nu-i departe.
Căci vor fi legi care o să ne îngrădească
Și nu vom mai putea ca să ne strângem doi cu doi
Și aceste legi în creștini o să lovească
"Dar nu vă înspăimântați; EU sunt cu voi!

Acei care aleg să asculte glasul Meu
Acei care de Mine nu se vor lepăda
Pe toți îi voi lua pe brațul Meu
Nimic nu-i va atinge, EU îi voi apăra!"

E vremea de pe urmă mulți se vor lepăda
Și sufletu-și vor vinde ca să poată trăi
Dar ce folos dacă câștigă toată lumea
Dar sufletul își pierde pentru veșnicii.

Și mulți vor fi aceia care vor merge în pas cu lumea
Și nu vor lua în seamă de ce spune scriptura
Și vor cădea la învoială, punându-și semnătura
Și singuri își vor semna sentința.


Chiar dacă cei mai mulți se vor uni cu lumea
Tu să rămâi credincios că doar așa primești cununa
Nu mai este mult până la sfârșit
Încrede-te, că Domnul dă putere celui obosit.
Căci toți acei care până la capăt au răbdat
Le-a fost credința răsplătită, căci nu s-au lepădat.

Și chiar de-au fost în gropi cu lei
Chiar arși de vii pe o cruce
Mâncați de fiare în arenă, copii, femei
Nu s-au temut, aveau un țel; viața veșnică să o apuce.

Pot ca să ne ia chiar tot
Și case și mașini și tot ce-i pământesc
Noi nu ne vindem sufletul pt. gunoaie
Căci vrem ca să ajungem in Canaan-ul cel ceresc.

Și chiar de va fi foamete de pâine
Și chiar de va fi sete după apă
Nu dăm 'napoi, mergem 'nainte
Căci ne încredem in Cel care ne este Tată.

Nu ne lăsăm, nu dăm 'napoi, chiar de ne bagă în cuptor
Căci în cuptor ne așteaptă Cineva; Isus Hristos ce-i Rege al Regilor.

Așa a fost și în Valea Dura, pe vremea lui Nebucadnețar
In tot ținutul Babilonului s-a dat o lege
Ca la statuia regelui toți oamenii să se închine
Iar cei care nu se supun, in cuptor vor arde.

Și toți s-au aruncat cu fața la pământ
S-au închinat în fața unui zeu
Doar trei au rămas în picioare
Căci ei slujeau lui Dumnezeu.

Și pentru că nu s-au închinat
În foc i-au aruncat
Și cu toții așteptau să vadă
Cum flăcările o să îi ardă.

Dar în cuptor nu erau doar trei
Erau patru, că Fiul Lui Dumnezeu era cu ei.
Și atunci i-au scos pe toți afară
Și lor nu le veneau să creadă.
Nu mică le-a fost mirarea
După ce i-au scos din foc
Flăcările nu s-au atins de ei
Focul nu i-a ars deloc.

Căci Fiul lui Dumnezeu a fost în cuptor cu ei
Credința le a fost răsplătită celor trei.
S-au încrezut în Domnul Dumnezeu
Cu toată ființa lor și inima toată
Nu s-au temut și au crezut mereu
Chiar din cuptor El poate ca să îi scoată.


E vremea de sfârșit scriptura se împlinește
E lepădarea de credință și mulți vor fi înșelați
Însă acei puțini ce vor rămâne credincioși
În ziua aceea într-o clipită vor fi transformați.

Cu trupuri noi de slavă spre ceruri vom zbura
Și toată osteneala noastră fii-va răsplătită
Căci am răbdat până la capăt și nu ne-am lepădat
Și acolo sus ne așteaptă cununa care e pregătită.

Și în părtășie sfântă cu toții ne vom bucura
Nu vom avea niciun regret că mult am suferit
Se merită pentru o veșnicie cu Isus Hristos
Se merită, de aceea vom răbda până la sfârșit!

Amin
9/07/2022
Broșteanca-Teleorman