Mielul lumii

Am căutat în stele un singur semn al Lui,
I-am căutat o urmă, să-i simt măcar ființa
Și am aflat că cerul, e numai un decor,
Un hău nemăsurabil rămas al nimănui,
Dar simțind ce foc mi-aprinde suferința,
Știam că-i peste tot și este-al tuturor!

De-atunci nu mai privesc spre bolțile senine
Să-l caut n-are rost, pentru că l-am găsit,
Știu că-i pretutindeni unde-ntorc privirea,
Doar îi trimit un gând și într-o clipă vine,
El este mielul lumii, de lume pedepsit
Ce vine să-mi aducă iertarea și iubirea!