EȘTI O LACRIMA

Ești o lacrimă mică, ce timid te pitești,
Când emoții te-neacă, și nu vrei să vorbești.
Curgi tiptil, mai retrasă, mai în loc de-așteptare,
Să servești în durere, când e timp de-ncercare!

Ești o lacrimă pură, ce se naște de sus,
Din durere și cruce, în ceas sfânt de apus.
Curcubeu de emoții, legământ în etern,
Stele, sori și planete ce tăcut se prostern...

Ești o lacrimă caldă, ce sărută obrazul,
Când în gât vine nodul, când se-arată necazul.
Ești o mână pe frunte, care-aduce-alinare,
Care poartă speranță, bucurii, vindecare...

Ești o lacrimă dulce, care cânți bucuria,
Care strigă în inimi, preamărind veșnicia,
Ești iubire din ceruri, condensată prin Har,
O dulceață călită, prin dureri și amar. ..
Ești o lacrimă vie care spală privirea,
Când pierzi glasul și ochii, îți arată uimirea...
Ești o taină ce schimbă pe furiș toată firea,
Și transformi viața, visul, copleșind omenirea!

Ești, fierbinte, amară, când te-aștepți mai puțin,
Ești potop, ești zăpadă, ești prea mult, prea puțin,
Ești în toate, și poate de-ai lipsi, ar fi trist,
Căci cu tine si Cerul e complet Paradis!

Cristinel Agape, Bologna 5 iunie 2021.